Monumente istorice

Unul dintre serviciile oferite de DOMUS este restaurarea monumentelor istorice, cu un accent special pe tâmplăria interioară și exterioară. Echipa este dedicată conservării și restaurării patrimoniului cultural, respectând cu strictețe standardele și normele în vigoare.

Fie că este vorba de ferestre, uși, balustrade sau alte elemente de tâmplărie, DOMUS se angajează să restabilească frumusețea originală a acestora, păstrând în același timp autenticitatea și integritatea structurilor istorice. Prin utilizarea lemnului masiv, un material durabil și estetic, DOMUS asigură nu doar rezistența în timp a lucrărilor de restaurare, dar și o armonie vizuală cu stilul arhitectural al monumentelor istorice.

Universitatea din Craiova

Tâmplăria exterioară

Universitatea din Craiova, cunoscută anterior ca Palatul de Justiție, este o clădire monumentală construită între anii 1894 și 1912, proiectată de arhitectul Ion Socolescu în stil neoclasic. Fațada sa impozantă este inspirată de academismul francez, caracterizată de coloane ionice și elemente decorative clasice care oferă clădirii un aer impunător și rafinat.

Palatul a fost inițial destinat să fie sediul instanțelor de judecată și a funcționat astfel până în 1944, iar ulterior a fost preluat de Universitatea din Craiova în 1968. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin mai multe etape de extindere și modernizare, păstrându-și însă caracterul arhitectural original.

Astăzi, Universitatea din Craiova rămâne un simbol arhitectural important al orașului, apreciată pentru valoarea sa istorică și frumusețea stilului său clasic. Clădirea reflectă tradițiile arhitecturale românești de la începutul secolului XX, fiind un exemplu de integrare a stilurilor neoclasice europene cu elemente locale. Aceasta nu doar că adăpostește evenimente culturale importante, dar și contribuie la patrimoniul arhitectural al orașului, păstrând vii amintirile unei epoci în care Craiova era un centru de dezvoltare socială și economică. De asemenea, palatul a devenit un punct de referință pentru arhitectura publică din România, fiind un exemplu al gustului rafinat și al aspirațiilor artistice ale vremii.

Casa Băniei

Tâmplăria interioară si exterioara

Casa Băniei din Craiova este una dintre cele mai vechi și importante construcții civile din oraș, având o istorie ce datează din secolul al XV-lea, fiind reconstruită în 1699 de Constantin Brâncoveanu pe locul unei clădiri mai vechi. Exteriorul Casei Băniei este un exemplu reprezentativ de arhitectură brâncovenească, un stil care combină elemente tradiționale românești cu influențe bizantine și renascentiste.

Arhitectura exterioară a clădirii se remarcă prin ziduri masive din cărămidă și piatră, cu ferestre încadrate de ancadramente elegante și portaluri de piatră sculptată. Acoperișul din șindrilă și arcadele largi de la parter oferă clădirii un aspect impunător și solemn. Fațada păstrează elemente decorative tipice stilului brâncovenesc, precum motivele florale și geometrice sculptate în piatră, caracteristice epocii.

Casa Băniei a servit de-a lungul timpului diverse funcții administrative și a fost sediul diverșilor conducători locali, inclusiv al Banilor Craiovei. Astăzi, clădirea găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, fiind un loc important pentru păstrarea tradițiilor și culturii locale

Hotel Minerva Craiova

Tâmplăria exterioară

Hotelul Minerva din Craiova, construit între 1898 și 1903, este un exemplu impresionant de arhitectură inspirată de stilul arab/maur, o influență rar întâlnită în România. Clădirea a fost realizată după planurile arhitecților Thoma Dobrescu și D. Nedelcu și a fost inițial destinată să găzduiască un magazin, o cofetărie, o cafenea și un club, alături de camere pentru hotel.

Arhitectura exterioară a hotelului se remarcă prin detalii specifice stilului maur: arcuri de peste 180 de grade la golurile ferestrelor și ușilor, arcuri multilobate și decorațiuni geometrice policrome. Aceste elemente conferă clădirii un aer exotic și distinctiv, care amintește de construcțiile din regiuni mediteraneene.

De-a lungul timpului, Hotelul Minerva a devenit un loc emblematic în Craiova, frecventat de personalități importante și artiști de renume. Acesta a servit nu doar ca spațiu de cazare, ci și ca un adevărat centru cultural și social, fiind martorul multor momente și figuri istorice importante.

Hotel Carol Constanța

Tâmplăria interioară și exterioară

Hotelul Carol din Constanța este o bijuterie arhitecturală de inspirație neoclasică, caracteristică începutului de secol XX. Construită în 1913, clădirea a fost proiectată de echipa renumitului arhitect Anghel Saligny, o personalitate marcantă în arhitectura românească. Inițial, aceasta a servit drept reședință pentru inginerul Anghel Saligny, înainte de a fi achiziționată de un antreprenor care a transformat-o într-un hotel de prestigiu, păstrându-i farmecul și eleganța de odinioară. Fațada hotelului se remarcă prin detalii ornamentale elaborate, coloane și feronerie specifică stilului neoclasic, adăugând o notă de eleganță și rafinament.

În perioada interbelică, hotelul a fost unul dintre cele mai luxoase de pe litoralul românesc, atrăgând personalități importante ale vremii. Din păcate, în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, clădirea a fost rechiziționată și utilizată ca hotel militar pentru ofițeri. 

De-a lungul anilor, hotelul a trecut prin diverse transformări și utilizări, inclusiv ca sediu pentru ofițeri ai Marinei Române în perioada comunistă. În ciuda acestor schimbări, clădirea și-a păstrat în mare parte integritatea stilistică inițială, cu trăsături distincte și o poziționare strategică la malul mării, aproape de principalele atracții turistice ale Constanței.

Palatul Episcopiei Romano-Catolice Oradea

Tâmplăria exterioară

Palatul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, cunoscut și sub numele de Palatul Baroc, este unul dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură barocă din România. Construit între 1762 și 1777 sub coordonarea arhitectului austriac Franz Anton Hillebrandt, palatul a fost destinat să servească drept sediu al Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.

Fațada principală a clădirii se remarcă prin elemente baroce distincte, cum ar fi pilaștri cu capiteluri ionice, ghirlande decorative și frontoane triunghiulare. Rezalitul central al fațadei, decorat simetric, pune în valoare intrările principale și ferestrele, contribuind la eleganța și simetria specifică stilului baroc. Arhitectura exterioară impresionează prin detalii sculpturale și elemente ornamentale care conferă clădirii o notă de monumentalitate și rafinament.

După al Doilea Război Mondial, clădirea a fost afectată și utilizată în diverse scopuri, inclusiv ca azil pentru revoluționarii comuniști greci. Restaurată în anii ’60, a găzduit Muzeul Țării Crișurilor până în 2006, când Episcopia Romano-Catolică și-a redobândit dreptul de proprietate asupra palatului.

Colegiul Național Spiru Haret Târgu-Jiu

Tâmplăria interioară și exterioară

Colegiul Național Spiru Haret din Târgu Jiu se remarcă printr-o arhitectură neoclasică impresionantă, care îmbină tradiția cu nevoile contemporane ale educației. Clădirea principală impresionează prin simetria sa, coloanele elegante și detaliile decorative, reflectând influențele din perioada interbelică.

Tâmplăria exterioară a colegiului este realizată din lemn de calitate superioară, cu feronerie ornate care completează stilul clădirii. Feroneriile mari permit o excelentă iluminare naturală, contribuind la atmosfera caldă și primitoare a spațiului. Aceste elemente nu doar că îmbunătățesc estetică, ci și eficiența energetică, izolând fonic și termic.

În interior, tâmplăria continuă să joace un rol esențial, cu uși și feronerie care respectă stilul arhitectural general. Interiorul este caracterizat de uși cu detalii decorative, din lemn masiv, care contribuie la un ambient elegant și rafinat. Feroneria interioară este bine integrată, oferind un aspect unitar și armonios.

Colegiul Național Spiru Haret nu este doar o instituție de învățământ, ci și un simbol al culturii și educației din Târgu Jiu. Arhitectura sa, împreună cu tâmplăria atent aleasă, reflectă angajamentul față de excelență și tradiție, creând un cadru propice pentru formarea tinerelor generații.

Palais Cais de Pierlas - Nice, Franța

Tâmplăria exterioară

Palais Caïs de Pierlas din Nisa este o clădire istorică cu o semnificație deosebită, nu doar prin arhitectura sa barocă de influență italiană, ci și prin legăturile cu personalități de seamă. Construit în 1693 pentru familia Ribotti, palatul a fost preluat de familia Caïs de Pierlas în 1782 și a devenit o reședință aristocratică importantă în centrul orașului Nisa. Fațada sa simetrică, decorată cu elemente sculpturale și balcoane din fier forjat, oferă o impresie de eleganță tipică barocului din regiunea Provence. 

Tâmplăria exterioară a Palais Cais de Pierlas este realizată din lemn de calitate, cu uși și feronerie ornate care se integrează armonios în designul clădirii. Feroneriile mari permit o excelentă pătrundere a luminii naturale, contribuind astfel la iluminarea interioarelor.

O legătură interesantă a acestei clădiri cu lumea artistică este faptul că, în perioada 1921-1938, celebrul pictor Henri Matisse a avut aici atelierul său. Renumitul pictor francez, a fost fascinat de costumul tradițional românesc, în special de “ia românească”. Această fascinație a dus la crearea unei serii de lucrări cunoscute sub numele de La Blouse Roumaine. Seria a fost realizată între 1939 și 1940, inspirată de cultura românească, pe care Matisse a ajuns să o cunoască prin prietenii săi artiști români, printre care Theodor Pallady, cu care a avut o relație apropiată.

Această serie a influențat mai târziu și designeri de modă, printre care Yves Saint Laurent, care a creat colecții inspirate de ia românească. În plus, La Blouse Roumaine a devenit un simbol cultural puternic, fiind una dintre lucrările de artă prin care ia a ajuns să fie cunoscută la nivel internațional.

Palais Cais de Pierlas nu este doar un exemplu de arhitectură deosebită, ci și un simbol al patrimoniului cultural al Nisei. Clădirea găzduiește în prezent diverse evenimente culturale și artistice, continuând să fie un punct de atracție pentru localnici și turiști.

Hotel Palace Băile Govora

Tâmplăria exterioară

Hotel Palace este un exemplu remarcabil de arhitectură de început de secol XX, situat în stațiunea balneară Băile Govora. Clădirea reflectă stilul eclectic, îmbinând elemente ale arhitecturii neorenascentiste cu influențe moderne, ceea ce îi conferă un aer de eleganță și rafinament.

Fațada hotelului se distinge prin simetrie și proporții armonioase, cu un accent pe detalii ornamentale. Coloanele și balcoanele adaugă un plus de grandiozitate, iar feroneriile decorative completează aspectul estetic. Acoperișul înclinat și feroneriile decorative sunt caracteristici care reflectă influențele stilului neorenascentist, făcând din hotel un punct de atracție arhitecturală în zonă.

Tâmplăria exterioară a Hotelului Palace este realizată din lemn de calitate, cu uși și feronerie atent lucrate. Feroneriile mari permit o iluminare naturală abundentă în interior, creând un ambient cald și primitor. Detaliile sculptate ale ușilor și feroneriile ornate adaugă un plus de rafinament, integrându-se perfect în stilul general al clădirii.

Hotel Palace din Băile Govora reușește să ofere nu doar un cadru plăcut pentru oaspeți, ci și un exemplu de patrimoniu arhitectural valoros.

Palatul Justiției Alba Iulia

Tâmplăria exterioară

Palatul Justiției din Alba Iulia a fost construit între anii 1911 și 1914, fiind proiectat de arhitectul Károly Kós. Această clădire este un exemplu remarcabil de arhitectură eclectică, care îmbină elemente din stilul neoclasic și cel renascentist, reflectând influențe specifice perioadei interbelice.

Fațada palatului se remarcă printr-o simetrie impresionantă și prin utilizarea materialelor de calitate, cum ar fi piatra și cărămida. Detaliile ornamentale, cum ar fi frizele sculptate, coloanele cu capiteluri elaborate și feroneriile decorative, adaugă o notă de rafinament. Acoperișul înclinat, cu elemente arhitecturale decorative, completează aspectul grandios al clădirii.

Palatul Justiției nu este doar o instituție esențială pentru sistemul judiciar din Alba Iulia, ci și un simbol al istoriei și tradiției arhitecturale a orașului. Clădirea se integrează perfect în peisajul urban și contribuie la caracterul istoric al zonei, atrăgând atât localnici, cât și turiști.

Universitatea de Muzică București

Tâmplăria exterioară

Universitatea Națională de Muzică din București, cunoscută și sub numele de Conservatorul Ciprian Porumbescu, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ muzical din România, cu o arhitectură impresionantă ce reflectă stilul eclectic al începutului de secol XX. Clădirea a fost construită în anul 1900, proiectată de arhitectul Dimitrie Maimarolu, fiind situată în centrul capitalei, într-o zonă culturală de mare importanță.

Clădirea conservatorului se distinge printr-o arhitectură eclectică, cu influențe neoclasice, având detalii ornamentale rafinate și elemente de inspirație barocă. Fațada este marcată de coloane impunătoare și frize sculptate, ce conferă clădirii un aer monumental. Balcoanele cu balustrade din fier forjat și detaliile decorative completează estetica sofisticată a clădirii.

Universitatea Națională de Muzică nu este doar un centru educațional, ci și un simbol al tradiției și culturii muzicale românești. Arhitectura sa impozantă și atmosfera unică o transformă într-un loc inspirator pentru generații de muzicieni, contribuind semnificativ la peisajul cultural al Bucureștiului.

Palatul Justiției Oradea

Tâmplăria exterioară

Palatul Justiției din Oradea este una dintre cele mai impozante și reprezentative clădiri ale orașului, construit între anii 1898 și 1902. Proiectat de arhitectul Géza Márkus, palatul reflectă stilul eclectic cu influențe secession (Art Nouveau), fiind un simbol al eleganței arhitecturale de la începutul secolului XX.

Clădirea impresionează prin proporțiile sale grandioase și prin detaliile decorative elaborate. Fațada se remarcă printr-o simetrie impecabilă, cu coloane și arcade care subliniază stilul eclectic al clădirii. Elemente specifice stilului secession, precum frizele florale și balcoanele cu balustrade din fier forjat, adaugă o notă de rafinament și unicitate. Acoperișul înclinat, acoperit cu țiglă colorată, este un alt element distinctiv al clădirii.

Palatul Justiției din Oradea nu este doar un centru juridic important, ci și un punct de atracție arhitecturală, contribuind la identitatea culturală și istorică a orașului. Prin combinația sa de elemente arhitecturale și detalii decorative, clădirea continuă să fie un reper istoric și estetic în peisajul urban al Oradei.

Muzeul Județean Olt

Tâmplăria exterioară

Muzeul Județean Olt, situat în Slatina, funcționează într-o clădire cu un puternic caracter istoric și estetic, construită în stil neoromânesc la începutul secolului XX. Arhitectura sa reflectă valorile culturale și tradiționale românești, aducând un omagiu meșteșugului local și renașterii naționale.

Stilul neoromânesc al clădirii este evidențiat prin detalii arhitecturale distincte, precum arcadele largi, brâurile decorative și acoperișul înalt, acoperit cu țiglă ceramică. Fațada este ornamentată cu motive tradiționale și coloane de inspirație brâncovenească, care dau o notă de noblețe și echilibru volumelor construcției.

Un alt element definitoriu este frontonul central, decorat cu motive florale și geometrice, care adaugă dinamism fațadei și captează atenția prin măiestria execuției. Contrastul dintre tencuiala albă și elementele din piatră conferă un efect vizual plăcut și subliniază specificul arhitectural neoromânesc.

Muzeul Județean Olt nu doar că îmbogățește peisajul urban al Slatinei, dar și simbolizează o punte între trecut și prezent. Clădirea sa, cu detalii arhitecturale inspirate din tradiția românească, reflectă un moment important din istoria arhitecturii naționale, reușind să impresioneze prin eleganță și armonie. Astfel, muzeul devine nu doar un loc de conservare a istoriei și artei, ci și un punct de referință pentru identitatea culturală a regiunii.

Mânăstirea Sf. Maria Techirghiol

Tâmplăria exterioară

Mânăstirea Sf. Maria din Techirghiol este un monument arhitectural deosebit situat în apropierea Lacului Techirghiol, cunoscută pentru frumusețea sa și liniștea pe care o oferă pelerinilor și vizitatorilor. Fondată inițial ca un schit în secolul al XVIII-lea și extinsă de-a lungul anilor, mânăstirea îmbină armonios stilul arhitectural tradițional românesc cu influențe bizantine. 

Biserica centrală se remarcă prin turla înaltă, fațadele decorate cu brâuri de cărămidă și arcadele largi ale pridvorului, susținute de coloane masive din piatră.

Elementele decorative, precum motivele geometrice și crucile săpate în piatră, adaugă autenticitate și spiritualitate. Mânăstirea nu este doar un loc de rugăciune, ci și un punct de atracție arhitecturală, reflectând legătura armonioasă dintre tradiție și sacralitate.

Mânăstirea Suruceni Rep. Moldova

Tâmplăria exterioară

Mănăstirea Suruceni, situată în apropierea Chișinăului, este un important complex monastic, fondat în secolul al XVII-lea, mai exact în 1663. Este recunoscută pentru arhitectura sa specifică, ce reflectă influențe moldovenești și bizantine, caracterizată prin simetrie și ornamentație detaliată.

Clădirile mănăstirii sunt construite în stilul tradițional moldovenesc, cu ziduri din piatră și cărămidă, feronerie ornamentală și acoperișuri înclinate, acoperite cu țiglă. Biserica principală, dedicată Sfintei Treimi, prezintă fresce interioare deosebite, ce ilustrează scene biblice și sfinți, păstrând tradiția artistică a vremii.

Mănăstirea Suruceni are o semnificativă importanță istorică și culturală, fiind un centru spiritual pentru comunitatea locală și un loc de pelerinaj. De-a lungul timpului, a jucat un rol crucial în dezvoltarea educației religioase și culturale în regiune. Clădirea a supraviețuit diverselor vicisitudini istorice și este astăzi un simbol al identității și tradiției moldovenești.

Judecătoria Câmpulung Muscel

Tâmplăria exterioară

Judecătoria Câmpulung Muscel este găzduită într-o clădire istorică ce reflectă stilul arhitectural neoclasic, specific sfârșitului de secol XIX și începutul secolului XX. Situată într-un oraș cu o bogată tradiție istorică, clădirea judecătoriei este un simbol al prestigiului instituțional și al eleganței arhitecturale.

Clădirea judecătoriei se distinge prin fațada sobră, dominată de coloane cu capiteluri dorice și un fronton clasic, care îi conferă un aspect monumental. Ferestrele înalte și simetria perfectă a fațadei adaugă un plus de rafinament, caracteristic stilului neoclasic. Decorațiunile sunt discrete, dar elegante, subliniind linia sobră și impunătoare a construcției.

Judecătoria Câmpulung Muscel nu este doar un sediu instituțional, ci și un reper arhitectural al orașului, integrându-se armonios în peisajul istoric al orașului. Prin stilul său clasic și proporțiile echilibrate, clădirea contribuie la caracterul distinctiv al zonei, simbolizând tradiția și continuitatea sistemului de justiție local.

Colegiul Naţional "Tudor Vianu" București

Tâmplăria exterioară

Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu, situat în București, este o instituție de învățământ prestigioasă, recunoscută pentru excelența în domeniul informaticii și pentru contribuția sa la educația tinerelor generații. Clădirea care găzduiește colegiul este un exemplu elocvent de arhitectură interbelică, combinând elemente moderne cu influențe clasice, ceea ce îi oferă un caracter distinctiv.

Construită în anii 1930, clădirea se remarcă prin simetria sa elegantă și prin detaliile arhitecturale rafinate. Fațada principală este ornamentată cu elemente decorative din piatră și are feronerie de calitate, ce subliniază importanța instituției. Coloanele și balcoanele adaugă un plus de noblete, creând o atmosferă de respect și autoritate.

Interiorul clădirii este la fel de impresionant, cu săli mari și bine iluminate, ce facilitează un mediu de învățare stimulativ. Aerul modern al sălilor de clasă este completat de detalii arhitecturale care păstrează spiritul tradiției educaționale românești.

Clădirea în sine este parte integrantă a patrimoniului arhitectural al Bucureștiului, simbolizând angajamentul societății față de educație și inovație.

Colegiul Naţional "Zinca Golescu" Pitesti

Tâmplăria exterioară

Colegiul Național “Zinca Golescu” din Pitești este o instituție de prestigiu, recunoscută pentru excelența în educație și contribuția sa la formarea tinerelor generații. Clădirea a fost construită la începutul secolului XX și reflectă un stil arhitectural neoromânesc, îmbinând elemente tradiționale cu influențe moderne.

Clădirea se evidențiază printr-o fațadă impunătoare, marcată de detalii ornamentale și linii simetrice. Coloanele și brâurile decorative conferă un sentiment de eleganță și noblețe. Feroneriile mari permit iluminarea naturală, creând un mediu propice pentru învățare. Acoperișul înclinat, cu țiglă roșie, completează aspectul tradițional al clădirii.

Conservarea acestui colegiu nu este doar o chestiune de patrimoniu arhitectural, ci și un angajament față de educația de calitate și tradițiile culturale ale regiunii. Prin istoria sa și influența asupra comunității, Colegiul Național “Zinca Golescu” rămâne un simbol al dedicării față de educație și excelență.

Judecătoria Mediaș

Tâmplăria exterioară

Judecătoria Mediaș este o clădire istorică importantă, situată în centrul orașului Mediaș, Transilvania. Construită în anul 1905, clădirea reflectă un stil arhitectural eclectic, caracterizat prin influențe neoromânești și secession. Aceasta îmbină elemente tradiționale cu detalii decorative specifice stilului secession, oferind un aspect distinctiv și elegant.

Fațada clădirii este marcată de simetrie și proporții armonioase, cu elemente decorative bogate, cum ar fi coloane și brâuri sculptate, care subliniază statutul instituției. Acoperișul înclinat, acoperit cu țiglă, și feroneriile decorative completează imaginea generală a clădirii, oferind un aer de noblețe și autoritate. Detaliile arhitecturale sunt realizate cu măiestrie, reflectând abilitățile meșteșugarilor locali din perioada respectivă.

Judecătoria Mediaș are o importanță semnificativă ca monument istoric, fiind parte integrantă a patrimoniului cultural și arhitectural al României. Clădirea nu doar că servește funcției judiciare, dar este și un simbol al istoriei și dezvoltării orașului Mediaș. Prin arhitectura sa, judecătoria contribuie la identitatea locală și este un exemplu al valorilor și tradițiilor arhitecturale din Transilvania.

Şcoala de Muzică și Arte nr. 3, București

Tâmplăria exterioară

Școala de Muzică și Arte nr. 3 din București, cunoscută popular drept „Cuibul cu Barză”, este un loc de referință pentru educația artistică din capitală. Amplasată într-o clădire construită la începutul secolului XX, școala se remarcă prin arhitectura sa eclectică, ce combină elemente ale stilului neoclasic cu influențe Art Deco.

Clădirea școlii impresionează prin detalii arhitecturale rafinate, cum ar fi coloanele elegante, frontoanele sculptate și feroneriile ornamentale. Fațada, bine proporționată, este decorată cu motive florale și geometrice specifice epocii, care îi conferă un aer distins. Ferestrele mari permit pătrunderea luminii naturale, creând un mediu luminos și inspirator pentru activitățile educaționale.

Interiorul păstrează elemente de design original, precum scările impunătoare și detalii decorative care amintesc de perioada interbelică, contribuind la farmecul istoric al clădirii.

Conservarea acestei instituții este esențială nu doar pentru păstrarea unei arhitecturi valoroase, ci și pentru susținerea educației artistice de calitate în România.

Facultatea de Inginerie Târgu-Jiu

Tâmplăria exterioară

Facultatea de Inginerie din Târgu-Jiu este parte a Universității Constantin Brâncuși și reprezintă un important centru de educație tehnică în regiune. Clădirea care găzduiește facultatea a fost construită în anii 1970, reflectând stilul arhitectural tipic pentru perioada socialistă, caracterizat prin linii simple și funcționalitate.

Clădirea se distinge printr-o arhitectură raționalistă, cu forme geometrice clare și un accent pe funcționalitate. Fațada este marcată de panouri de beton și feronerie metalică, oferind un aspect robust și durabil.

Interiorul este amenajat pentru a răspunde nevoilor educaționale moderne, cu săli de clasă echipate corespunzător și laboratoare specializate. Deși stilul arhitectural nu este ornamentat, clădirea emană un sentiment de seriozitate și dedicare pentru educație.

Deși nu este un monument istoric în sensul clasic, clădirea reprezintă un simbol al evoluției învățământului tehnic din România post-decembristă și contribuie la identitatea culturală a orașului Târgu-Jiu.

Şcoala "Dimitrie Grecescu" Drobeta Turnu Severin

Tâmplăria exterioară

Școala Dimitrie Grecescu din Drobeta Turnu Severin este o instituție de învățământ cu o istorie bogată, dedicată formării tinerelor generații. Clădirea, construită la începutul secolului XX, reflectă un stil arhitectural eclectiv, ce îmbină influențe neoromânești cu elemente moderne, oferind un aspect impunător și primitor.

Clădirea se distinge prin fațada sa elegantă, cu linii bine definite și detalii ornamentale, cum ar fi brâurile decorative și feroneriile stilizate. Feroneriile mari permit pătrunderea luminii naturale, contribuind la un ambient de învățare plăcut. Acoperișul înclinat și feroneriile de calitate subliniază caracterul tradițional și durabil al construcției.

Conservarea acestei instituții nu este doar o chestiune de patrimoniu arhitectural, ci și de continuitate a tradiției educaționale din Drobeta Turnu Severin. Prin istoria sa și impactul asupra comunității, Școala Dimitrie Grecescu rămâne un simbol al angajamentului față de educație și cultură.

Palatul Culturii Drobeta Turnu Severin

Tâmplăria exterioară

Palatul Culturii “Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin este un monument emblematic, dedicat promovării culturii și artei în regiune. Construit în anii 1900, palatul reflectă un stil arhitectural eclectiv, îmbinând elemente neoromânești și secession, care îi oferă un caracter distinctiv și o frumusețe aparte.

Clădirea se remarcă prin fațada sa grandioasă, cu detalii ornamentale elaborate, cum ar fi brâurile decorative și feroneriile artistice. Coloanele și arcadele sunt caracteristice stilului arhitectural al epocii, adăugând un sentiment de eleganță și solemnitate. Acoperișul este adornat cu elemente sculpturale, care contribuie la aspectul monumental al clădirii.

Interiorul Palatului Culturii este la fel de impresionant, cu săli mari, bine iluminate, care găzduiesc diverse evenimente culturale. Decorurile interioare, ce includ fresce și motive florale, reflectă măiestria meșteșugarilor locali și dăruirea pentru artă.

Palatul Culturii “Teodor Costescu” joacă un rol vital în viața culturală a Drobetei Turnu Severin, găzduind activități artistice, expoziții și spectacole. Ca monument istoric, clădirea este un simbol al identității culturale a regiunii și un loc de întâlnire pentru comunitate.

CEC Bank București​

Tâmplăria exterioară

Anexa CEC Bank, situată pe Calea Victoriei, reprezintă o parte semnificativă a patrimoniului arhitectural al Bucureștiului. Clădirea a fost, inițial, sediul central al Băncii României, construită la sfârșitul secolului XIX, fiind un exemplu remarcabil de arhitectură neoclasică, caracterizată prin eleganță și sobrietate.

Construcția se distinge prin detalii arhitecturale sofisticate, cum ar fi coloanele masive, frontoanele decorate și feroneria ornamentată. Fațada clădirii, cu proporții bine echilibrate, este realizată din piatră și cărămidă, conferindu-i un aspect solid și impunător. Intrarea principală, marcată de un portal grandios, subliniază importanța instituției în peisajul urban.

Interiorul clădirii păstrează elemente de design clasic, cu săli mari și bine iluminate, care au servit funcții administrative și bancare de-a lungul timpului. Aceste aspecte contribuie la atmosfera de autoritate specifică unei instituții financiare de tradiție.

Anexa CEC Bank are o importanță deosebită pentru patrimoniul cultural al României, simbolizând evoluția sistemului bancar românesc și rolul său în dezvoltarea economică a țării. Clădirea nu doar că adăpostește funcții administrative moderne, dar și oferă o fereastră către istoria financiară a României, fiind un exemplu de excelență arhitecturală.

Conservarea acestei clădiri este esențială pentru păstrarea memoriei istorice a Bucureștiului și pentru aprecierea valorilor arhitecturale ale epocii, făcând din anexă un punct de interes atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

Doresti o restaurare pentru un monument istoric?

DOMUS este un partener de încredere pentru toți cei care doresc să păstreze și să valorifice patrimoniul arhitectural, oferind servicii de restaurare de excepție pentru tâmplăria interioară și exterioară a monumentelor istorice.